Distribuitor autorizat software C.T.C.E. Piatra Neamt
Facebook Twitter Google
Informatii telefonice Lu-Vi: 09-17
0720 528 028

Raspunderea juridica disciplinara in cadrul MEN

Inapoi
Home » Blog » Raspunderea juridica disciplinara in cadrul MEN
Raspundere disciplinara in cadrul MEN - LegisTM
18/07/2018

Răspunderea juridică disciplinară în cadrul Ministerului Educaţiei Naționale

 

Generalități privind răspunderea juridică disciplinară

 

Sancţionarea angajaților este un act de cele mai multe ori ingrat, dar în acelaşi timp necesar pentru buna desfăşurare a activităţii manageriale.

 

Atragerea răspunderii disciplinare a angajaților vizează două aspecte, respectiv aspectele de fond si aspectele de procedură.

 

Aspectele de fond se referă la săvârşirea unor fapte ce constituie abatere/abateri disciplinare, în accepţiunea celor prevăzute de lege.

 

Aspectele de ordin procedural se referă la calea legală urmată și trebuie să li se acorde o atenţie deosebită, întrucât numai în urma parcurgerii unei anumite proceduri de cercetare, în finalul căreia să se stabilească cu certitudine săvârşirea unei abateri, poate fi aplicată temeinic si legal o sancţiune, în funcţie de anumite criterii.

 

Răspunderea disciplinară intervine în cazurile în care un salariat săvârşeşte cu vinovăţie o abatere disciplinară.

 

Răspunderea juridică disciplinară potrivit Legii Educației Naționale

 

Răspunderea disciplinară şi patrimonială a personalului didactic din învăţământul preuniversitar este reglementată în Statutul personalului didactic, astfel cum a fost reglementat prin Legea nr. 1/2011 privind educaţia naţională, cu modificările și completările ulterioare, în art. 280 şi următoarele din Lege.

 

Personalul din învăţământul preuniversitar este format din personal didactic şi personal nedidactic.

 

Personalul didactic este format din personalul didactic de predare, personal didactic de predare asociat, personal didactic auxiliar şi personal didactic de conducere, de îndrumare şi control.

 

Personalul didactic, personalul didactic auxiliar şi cel de conducere, de îndrumare şi de control răspund disciplinar conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Personalul nedidactic îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Personalul nedidactic răspunde disciplinar în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Personalul didactic, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar răspund disciplinar pentru încălcarea cu vinovăţie a îndatoririlor ce le revin potrivit contractului individual de muncă, precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului unităţii/instituţiei, conform legii.

 

Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic, în raport cu gravitatea abaterilor, sunt:

 

  1. observaţie scrisă;
  2. avertisment;
  3. diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi de control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni;
  4. suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii didactice superioare sau pentru obţinerea gradelor didactice ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control;
  5. destituirea din funcţia de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământ;
  6. desfacereadisciplinară a contractului individual de muncă.

 

Orice persoană poate sesiza unitatea de învăţământ/instituţia de învăţământ cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară. Sesizarea se face în scris şi se înregistrează la registratura unităţii/instituţiei de învăţământ.

 

Pentru cercetarea abaterilor prezumate săvârşite de personalul didactic, personalul de conducere al unităţilor de învăţământ preuniversitar, personalul de îndrumare şi de control din cadrul inspectoratelor şcolare şi de personalul de îndrumare şi de control din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, comisiile de cercetare disciplinară se constituie după cum urmează:

 

  1. pentru personalul didactic, comisii formate din 3-5 membri, dintre care unul reprezintă organizaţia sindicală din care face parte persoana aflată în discuţie sau este un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea;
  2. pentru personalul de conducere al unităţilor de învăţământ preuniversitar, comisii formate din 3-5 membri, dintre care un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea. Din comisie face parte şi un inspector din cadrul inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;
  3. pentru personalul de îndrumare şi de control din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, comisii formate din 3-5 membri, dintre care unul reprezintă organizaţia sindicală din care face parte persoana aflată în discuţie sau este un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea;
  4. pentru personalul de conducere al inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, comisii formate din 3-5 membri, dintre care un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea.

 

Comisiile de cercetare disciplinară sunt numite de:

 

  1. consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar, pentru personalul didactic şi personalul de conducere al acesteia;
  2. ministrul educaţiei naţionale, pentru funcţiile de îndrumare şi de control din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, precum şi pentru personalul de conducere din inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti.

 

În cadrul cercetării abaterii prezumate se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, precum şi orice alte date concludente. Audierea celui cercetat şi verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere, deşi a fost înştiinţat în scris cu minimum 48 de ore înainte, precum şi de a da declaraţii scrise se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării. Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să îşi producă probe în apărare.

 

Cercetarea faptei şi comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile de la data constatării acesteia, consemnată în condica de inspecţii sau la registratura generală a unităţii de învăţământ preuniversitar/instituţiei. Persoanei nevinovate i se comunică în scris inexistenţa faptelor pentru care a fost cercetată.

 

Persoanele sancţionate încadrate în unităţile de învăţământ au dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectivă la Colegiul de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar. 

 

Personalul de conducere, de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare şi din Ministerul Educaţiei Naţionale, care a fost sancţionat, are dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectivă la Colegiul central de disciplină al Ministerului Educaţiei Naţionale.

 

Normele privind componenţa, organizarea şi funcţionarea, precum şi atribuţiile colegiului de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar şi ale Colegiului central de disciplină al Ministerului Educaţiei Naţionale se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

 

Dreptul persoanei sancţionate de a se adresa instanţelor judecătoreşti este garantat.

 

Pentru personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar, propunerea de sancţionare se face de către director sau de cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor consiliului de administraţie. Sancţiunile aprobate de consiliul de administraţie sunt puse în aplicare şi comunicate prin decizie a directorului unităţii de învăţământ preuniversitar.

 

Pentru personalul de conducere al unităţii de învăţământ preuniversitar, propunerea de sancţionare se face de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar şi se comunică prin decizie a inspectorului şcolar general.

 

Pentru personalul de conducere din inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic, propunerea de sancţionare se face de ministrul educaţiei naţionale şi se comunică prin ordin.

 

Pentru personalul de îndrumare şi control din Ministerul Educaţiei Naţionale, propunerea de sancţionare se face, după caz, de ministrul educaţiei naţionale, respectiv de secretarul de stat sau de şeful ierarhic al persoanei în cauză şi se comunică prin ordin.

 

Sancţiunea se stabileşte, pe baza raportului comisiei de cercetare, de autoritatea care a numit această comisie şi se comunică celui în cauză, prin decizie scrisă, după caz, de către directorul unităţii de învăţământ, inspectorul şcolar general sau ministrul educaţiei naţionale.

 

Răspunderea juridică disciplinară potrivit Codului Muncii

 

Angajatorul dispune de prerogativă disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancţiuni disciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constată că aceştia au săvârşit o abatere disciplinară.

 

Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi care constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici.

 

Sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul săvârşeşte o abatere disciplinară sunt:

 

  1. avertismentul scris;
  2. retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile;
  3. reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;
  4. reducerea salariului de bază şi/sau, după caz, şi a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;
  5. desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

 

În cazul în care, prin statute profesionale aprobate prin lege specială, se stabileşte un alt regim sancţionator, va fi aplicat acesta.

 

Sancţiunea disciplinară se radiază de drept în termen de 12 luni de la aplicare, dacă salariatului nu i se aplică o nouă sancţiune disciplinară în acest termen. Radierea sancţiunilor disciplinare se constată prin decizie a angajatorului emisă în formă scrisă.

 

Potrivit Codului Muncii, amenzile disciplinare sunt interzise iar pentru aceeaşi abatere disciplinară se poate aplica numai o singură sancţiune.

 

Angajatorul stabileşte sancţiunea disciplinară aplicabilă în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de salariat, avându-se în vedere următoarele:

 

  1. împrejurările în care fapta a fost săvârşită;
  2. gradul de vinovăţie a salariatului;
  3. consecinţele abaterii disciplinare;
  4. comportarea generală în serviciu a salariatului;
  5. eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.

 

Sub sancţiunea nulităţii absolute, nicio măsură, cu excepţia avertismentului scris nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.

 

În vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii.

 

Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condiţiile prevăzute mai sus fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancţionarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile. 

 

În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un avocat sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.

 

Angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.

 

Sub sancţiunea nulităţii absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu:

 

  1. descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
  2. precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat;
  3. motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condiţiile prevăzute la art. 251 alin. (3) din Codul Muncii, nu a fost efectuată cercetarea;
  4. temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică;
  5. termenul în care sancţiunea poate fi contestată;
  6. instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată.

 

Decizia de sancţionare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării.

 

Comunicarea se predă personal salariatului, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată, la domiciliul sau reşedinţa comunicată de acesta.

 

Decizia de sancţionare poate fi contestată de salariat la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării.

 

Precedura contestării sancțiunii disciplinare în cadrul Ministerului Educatiei Naționale

 

Înainte de a se adresa instanței de judecată, personalul din Ministerul Educației Naționale se va adresa Colegiului Central de Disciplină al Ministerului Educaţiei Naționale, respectiv Colegiului de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar. Acesta este o procedură prealabilă și obligatorie, introdusă de legiuitor.

 

Colegiul Central de Disciplină al Ministerului Educaţiei Naționale și colegiile de disciplină de pe lângă inspectoratele şcolare se organizează si funcţionează în conformitate cu O.M.E.N.C.S. nr. 5.079 din 31 august 2016 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar.

 

Personalul de conducere, de îndrumare și de control din inspectoratele şcolare si din Ministerul Educației Naționale care a fost sancţionat conform cu prevederile art. 280 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, cu modificările si completările ulterioare, are dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectiva la Colegiul Central de Disciplină al Ministerului Educaţiei Naționale, în conformitate cu prevederile art. 280 alin. (8) din Legea nr. 1/2011, cu modificările si completările ulterioare.

 

Personalul didactic de predare si de pregătire/instruire practică, personalul didactic auxiliar, precum si cel de conducere, de îndrumare si control încadrat în unităţile de învăţământ, sancţionat in conformitate cu prevederile art. 280 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, cu modificările si completările ulterioare, are dreptul de a contesta decizia de sancţionare, in termen de 15 zile de la comunicare, la colegiile de disciplina de pe lângă inspectoratele şcolare, conform art. 280 alin. (8) din Legea nr. 1/2011, cu modificările si completările ulterioare. 

 

Colegiul Central de Disciplină al Ministerului Educaţiei Naționale si colegiile de disciplină de pe lângă inspectoratele şcolare sunt organe administrativ-jurisdictionale cu rol în soluționarea contestațiilor. 

 

Membrii Colegiului Central de Disciplină al Ministerului Educatiei Naționale sunt numiti pe o perioada de 4 ani, cu posibilitatea de înnoire a mandatului. 

 

Componenta Colegiului Central de Disciplina al Ministerului Educatiei Naționale este următoarea: 

 

  1. 4 reprezentanţi și un secretar al Colegiului, desemnaţi de Ministerul Educaţiei Naționale; 
  2. cate un reprezentant desemnat de fiecare federaţie sindicală din învăţământul preuniversitar, reprezentativa la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar. 

 

Pentru fiecare membru al Colegiului Central de Disciplina al Ministerului Educatiei Naționale se propune un membru supleant. 

 

Componenta Colegiului Central de Disciplina al Ministerului Educatiei Naționale– membrii titulari si supleanti – se aproba prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. 

 

In prima sedinta a Colegiului Central de Disciplina al Ministerului Educatiei Naționale se aleg prin vot secret presedintele si vicepresedintele. 

 

Sedinta Colegiului Central de Disciplina al Ministerului Educatiei Naționale este statutara in prezenta a cel putin jumatate plus unu din totalul membrilor sai. 

 

Membrii colegiilor de disciplina de pe langa inspectoratele scolare sunt numiti pe o perioada de 4 ani, cu posibilitatea de innoire a mandatului. 

 

Componenta colegiilor de disciplina de pe langa inspectoratele scolare este urmatoarea: 

 

  1. un inspector scolar general adjunct; 
  2. 2 inspectori scolari; 
  3. un consilier juridic al inspectoratului şcolar – secretar al colegiului de disciplina; 
  4. cate un reprezentant desemnat de fiecare federaţie sindicală din invatamantul preuniversitar, reprezentativa la nivel de sector de activitate invatamant preuniversitar si care exista in judetul respectiv. 

 

Pentru fiecare membru al colegiului de disciplina se propune un membru supleant. 

 

Componenta colegiului de disciplina de la nivelul inspectoratului şcolar – membrii titulari si supleanti – se aproba prin decizie a inspectorului şcolar general. 

 

In prima ședință a colegiului de disciplina de la nivelul inspectoratului şcolar se aleg prin vot secret presedintele si vicepresedintele. 

 

Sedinta colegiului de disciplina de la nivelul inspectoratului scolar este statutara in prezenta a cel putin jumatate plus unu din totalul membrilor sai. 

 

Ca organe administrativ-jurisdictionale, Colegiul Central de Disciplina al Ministerului Educatiei Naționale si colegiile de disciplina de pe langa inspectoratele scolare judetene solutioneaza contestatia adresată de persoana sanctionata in temeiul Legii nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare. 

 

Colegiul de disciplina, prin hotărâre motivată, pe baza probelor administrate si a susţinerilor partilor orale sau în scris, poate dispune urmatoarele: 

 

 

Prin hotararea pronuntata, colegiul de disciplina poate mentine sanctiunea aplicata, o poate diminua sau inlocui cu alta sanctiune mai usoara sau o poate anula in totalitate. 

 

Daca prin hotarare se admite contestatia si se dispune reintegrarea in functie a contestatarului, colegiul de disciplina se pronunta si asupra drepturilor salariale cuvenite retroactiv. 

 

Colegiul Central de Disciplina al Ministerului Educatiei Naționale este competent sa solutioneze contestatiile din personalului de conducere, de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare şi din Ministerul Educaţiei Naţionale.

 

Colegiile de disciplina de pe lângă inspectoratele şcolare sunt competente sa solutioneze contestatiile din cadrul unităţilor de învăţământ.

 

Secretarul Colegiului Central de Disciplina al Ministerului Educatiei Naționale primeste si inregistreaza contestatia in registrul special de intrari-iesiri al Colegiului, intocmeste un dosar pentru fiecare cerere si elaboreaza referatul cauzei. 

 

Referatul cauzei cuprinde urmatoarele elemente obligatorii: "partile", "obiectul", "actul contestat", "sustineri in aparare", "acte la dosar", "constatari" si "aspecte de elucidat". 

 

Secretarul Colegiului Central de Disciplina al Ministerului Educatiei Naționale convoaca membrii acestuia si citeaza partile cu cel putin 15 zile inainte de sedinta. Intimatul este citat cu copie de pe contestatia depusa. 

 

Presedintele/Vicepresedintele Colegiului de Disciplina constata indeplinirea conditiilor de cvorum necesare pentru desfasurarea statutara a sedintei acestuia si conduce lucrările acestuia. 

 

La solicitarea partilor, Colegiul de Disciplina poate acorda un singur termen pentru lipsa de aparare, temeinic motivata. 

 

In situatia in care, desi au fost legal citate, partile nu se prezinta, Colegiul de Disciplina procedeaza la judecarea cauzei in lipsa, daca aceasta a fost solicitata de una dintre parti. 

 

Membrii Colegiului de Disciplina sunt obligati sa staruie in aflarea adevarului in vederea solutionarii contestatiei si pentru a pronunta o hotarare temeinica si legala. 

 

Cu privire la situatia de fapt si motivarea in drept invocate de parti in sustinerea pretentiilor si apararilor lor, Colegiul de Disciplina este in drept sa le ceara acestora sa prezinte explicatii, oral sau in scris, precum si sa puna în dezbaterea lor orice imprejurari de fapt ori de drept, chiar daca nu sunt mentionate in contestatie sau în întampinare. 

 

Colegiul de Disciplină, din oficiu, poate pune in discutia partilor exceptii de procedura sau de fond, precum si administrarea de probe. 

 

Membrii Colegiului de Disciplina au indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. 

 

Membrii Colegiului de Disciplina au obligatia de a se abtine de la orice actiune prin care ar putea influenta declaratiile martorilor sau ale partilor aflate in litigiu. De asemenea, este interzis membrilor Colegiului de Disciplina sa se antepronunte. 

 

Dezbaterile se consemneaza intr-un proces-verbal de şedinţă semnat de membrii Colegiului Central de Disciplina al Ministerului Educatiei Naționale. 

 

Dupa incheierea dezbaterilor, membrii Colegiului de hotărăsc motivat asupra contestaţiei, pe baza probelor administrate si a sustinerilor partilor. Hotărârea se ia cu majoritatea simplă a membrilor prezenti.  

 

Hotărârea Colegiului de Disciplina se redacteaza, se motiveaza atat in fapt, cat si in drept, se semneaza de catre secretarul si presedintele/vicepresedintele Colegiului si se comunica partilor. 

 

Colegiul de Disciplină poate amana pronuntarea cel mult 7 zile, in vederea depunerii de concluzii scrise. Motivul amanarii se consemnează in cuprinsul hotărârii. 

 

Procesul-verbal si înscrisurile care fac obiectul dosarului, precum si dovada comunicarii hotărârii se păstrează în arhivă, potrivit prevederilor legale in vigoare. 

 

In cazul in care contestatarul este un membru al colegiului de disciplina de la nivelul inspectoratului scolar, se respecta procedura prevazută, cu menţiunea ca acesta nu participă la dezbateri si nu are drept de vot. 

 

Procesul-verbal si înscrisurile care fac obiectul dosarului, precum si dovada comunicarii hotararii se pastreaza in arhiva inspectoratului scolar, potrivit prevederilor legale in vigoare. 

 

Dreptul persoanei sancţionate de a se adresa instantei judecatoresti este garantat. 

 

Impotriva hotărârii Colegiului de Disciplină partea nemulţumită se poate adresa cu actiune in instanţa competentă – secţia specializata in soluţionarea conflictelor de munca, in termen de 30 de zile de la comunicare. 

 

Cadrul legislativ general și special, naţional și internaţional (aplicabil sau orientativ) care reglementează răspunderea juridică disciplinară: 

 

  1. Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 / 31.03.2011, cu modificările și completările ulterioare;
  2. Legea educaţiei naţionale nr. 1/05.01.2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I Nr. 18/10.01.2011, cu modificările și completările ulterioare;
  3. Legea nr. 233/23.04.2002 pentru aprobarea Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 296 / 30.04.2002, cu modificările și completările ulterioare;
  4. Ordonanţa Guvernului nr. 27/30.01.2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 84 din 1 februarie 2002, cu modificările și completările ulterioare;
  5. Hotărârea Guvernului nr. 583 din 10 august 2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public;
  6. O.M.E.N.C.S. nr. 5.079 din 31 august 2016 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
  7. O.M.E.C.T.S. nr. 3.866 din 2 mai 2012 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Colegiului Central de Disciplină al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi ale colegiilor de disciplină de pe lângă inspectoratele şcolare judeţene;
  8. O.S.G.G. nr. 600 din 2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice;
  9. Metodologia privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi a instituţiilor şi unităţilor subordonate/coordonate a căror activitate vizează învăţământul preuniversitar, aprobată prin O.M.E.N. nr. 5113/15.12.2014, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 8/07.01.2015;
  10. Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Activitate Învăţământ Preuniversitar înregistrat la Ministerul Muncii și Justiției Sociale - D.D.S. sub nr. 78/22.02.2017, Publicat în Monitorul Oficial, Partea V nr. 1/ 28.02.2017 cu modificările introduse prin actul adițional înregistrat la Ministerul Muncii și Justiției Sociale - Direcția pentru Dialog Social sub nr. 335/29.06.2018;
  11. Reglementări generale naţionale sau internaţionale (aplicabile sau orientative):
    1. Standardele internaţionale de management control intern;
    2. Carta Drepturilor Omului;
    3. Legislaţia Europeană a drepturilor omului.
  12. Alte documente, inclusiv reglementări interne ale entităţii:
    1. Regulamentul de Ordine Interioară a unităţii (R.O.I.) şi/sau Regulamentul de Organizare şi Funcţionare (R.O.F.);
    2. Organigrama instituției;
    3. Circuitul/fluxul documentelor;
    4. Manualul de proceduri operaţionale scrise, formalizate pe activităţi, aprobate de conducătorul instituției;
    5. Programul de dezvoltare a sistemului de control managerial/intern elaborat în cadrul instituției.

 

Pentru mai multe informatii ne gasiti si pe Facebook.

 

Text: Ion NISTOR - consilier juridic

 

Foto: pexels.com

 

Testeaza acum aplicatia iLegis

 

Testeaza iLegis

 

Copyright © 2004-2018. Toate drepturile rezervate LEGIS TM.

iLegis
Legislatie Romaneasca
Legislatie Europeana
Practica Judiciara
Jurisprudenta Romaneasca si Europeana

CERE OFERTA NOASTRA!
Copyright © 2018. Toate drepturile rezervate LEGIS TM. Web design by Royalty