Distribuitor autorizat software C.T.C.E. Piatra Neamt
Facebook Twitter Google
Informatii telefonice Lu-Vi: 09-17
0720 528 028

Cadrul juridic al parteneriatului ROMANIA - NATO

Inapoi
Home » Blog » Cadrul juridic al parteneriatului ROMANIA - NATO
Cadrul juridic al parteneriatului ROMÂNIA - NATO
29/12/2019

 Cadrul juridic al parteneriatului ROMÂNIA - NATO

 

1. Cadrul general

 

Potrivit Wikipedia, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, cunoscută și ca Alianța Atlanticului de Nord (NATO), este o alianță politico-militară înființată cu scopul de a garanta libertatea și securitatea membrilor săi prin mijloace politice și militare, alianță ce reunește 29 de țări din Europa și America de Nord.

 

Organizația a fost înființată în 1949 prin Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington, D.C. pe 4 aprilie 1949.

 

Obiectivul principal al organizației este de a pune în aplicare un sistem comun de apărare împotriva unui atac provenit din exterior.

 

Sediul general NATO se află la Bruxelles, în Belgia, iar Sediul Central al Forțelor Aliate din Europa se află în apropiere de Mons, în Belgia.

 

NATO deține ceea ce Tratatul numește Planul de acțiune pentru aderare.

 

Apartenența la NATO este deschisă „oricărui alt stat european în măsură să dezvolte principiile acestui Tratat și să contribuie la securitatea zonei Atlanticului de Nord

 

Pe linia obiectivelor politice, NATO promovează valorile democratice și dă membrilor săi posibilitatea de a se consulta și de a coopera în aspecte privind apărarea și securitatea pentru a soluționa probleme, a clădi încrederea și, pe termen lung, a preveni conflictele.

 

Pe linia obiectivelor militare, NATO se angajează să soluționeze pașnic disputele. În cazul în care eforturile diplomatice eșuează, Alianța dispune de puterea militară de a întreprinde operațiuni de management al crizelor.

 

Acestea se desfășoară sub clauza de apărare colectivă a tratatului de constituire a NATO – Art. 5 al Tratatului de la Washington sau sub un mandat al Națiunilor Unite, independent sau în cooperare cu alte state și organizații internaționale.

 

Acest Plan ajută membrii aspiranți să se pregătească pentru aderare și să respecte cerințele cheie, furnizând sfaturi practice și asistență personalizată.

 

După evenimentele din decembrie 1989 (Revoluția Română din 1989), integrarea euroatlantică a României a reprezentat un obiectiv constant al politicii externe, obiectiv susținut timp de peste un deceniu de un amplu proces de reforme politice, economice, sociale şi militare.

 

Eforturile de aderare a României la NATO s-au desfăşurat în mod unitar sub coordonarea unor comitete/comisii înființate de către Guvern:

 

  1. Comitetul Naţional pentru Integrarea României în NATO. Componența Comitetului Interministerial pentru integrarea României în NATO a fost cuprinsă în Hotărârea Guvernului nr. 807 din 1996.
  2.  Comisia interdepartamentală pentru integrarea României în NATO. Componența comisiei a fost cuprinsă Hotărârea Guvernului nr. 14 din 13 ianuarie 2000 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei interdepartamentale pentru integrarea României în NATO.
  3. Comisia Parlamentului României pentru Integrare Europeană. Componența Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeană a fost cuprinsă în Hotărârea Guvernului nr. 15 din 19 decembrie 1996.
  4. Comisia naţională pentru integrarea României în NATO. Componența comisiei a fost cuprinsă în Hotărârea Guvernului nr. 328 din 22 martie 2001 privind înfiinţarea şi funcţionarea Comisiei naţionale pentru integrarea României în NATO.

 

2.  Cronologia relaţiilor România – NATO

 

Cronologia relaţiilor România – NATO poate fi urmărită aici

 

Potrivit cronologiei, România a dobândit statutul de Aliat în anul 2004.

 

La 29 martie 2004, la Washington, a fost depus instrumentul de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord iar la 2 aprilie 2004 a avut loc la Bruxelles ceremonia arborării drapelului de stat la Cartierul general al NATO şi reuniunea miniştrilor de externe Aliaţi, marcând simbolic aderarea ţării noastre la Alianţă.

 

În prezent, profilul României în NATO reflectă continuitate, coerenţă şi dinamism în susţinerea intereselor naţionale în materie de securitate.

 

România a fost şi continuă să fie prezentă, alături de Aliaţi, în operaţiile şi misiunile NATO, menite să promoveze stabilitatea şi securitatea la nivel global.

 

Participarea militarilor şi a experţilor români a fost de-a lungul anilor distinct notată, din perspectiva nivelului înalt de pregătire şi profesionalism, de către oficialii NATO şi liderii comunităţii euro-atlantice.

 

Summit-ul din Marea Britanie a avut o relevanţă aparte pentru România, în contextul împlinirii, în 2014, a 10 ani de la aderarea ţării noastre la NATO.

 

Testeaza iLegis

 

Cu prilejul Summit-ul din Marea Britanie, în contextul împlinirii în 2014 a 10 ani de la aderarea ţării noastre la NATO, Alianţa Nord-Atlantică a reconfirmat angajamentul de a oferi un răspuns credibil şi eficient provocărilor curente ale mediului de securitate internaţional, în special din vecinătatea estică.

 

Anul 2019 are o dublă semnificație, fiind anul în care s-au împlinit atât 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, odată cu semnarea Tratatului de la Washington, cât și 15 ani de la aderarea României la structurile aliate

 

Capacitatea NATO de a acţiona ca actor de prim rang pe scena internaţională a fost și este permanent evaluată.

 

De la integrarea de jure în NATO și până în prezent România participă cu trupe în teatrele de operaţii sau în misiuni individuale, la misiuni de apărare colectivă, în sprijinul păcii, de asistenţă umanitară şi individuale, în principalele zone fierbinţi de pe glob.

 

Participarea se face în baza Legii nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, a Strategiei de întrebuinţare a forţelor Armatei României la misiuni în afara teritoriului statului român şi a angajamentelor internaţionale asumate, de participare cu forţe la misiuni sub egida NATO, UE şi ONU.

 

3. Cadrul juridic

 

Programul Naţional al României pentru aderarea la NATO  avut ca obiectiv central reformarea sistemului militar prin compatibilizarea acestuia cu standardele NATO.

 

Acest proces complex, cu mari implicaţii economico-financiare, structurale şi sociale, reforma sistemului militar nu se putea realiza fără o ,,susţinere” legislativă corespunzătoare, fapt cea impus ca Programul de îndeplinire a reformelor să aibă ca parte componentă un capitol important referiror la legislaţie

 

Obiectivele procesului de amendare a legislaţiei au fost, în principal:

 

a) analizarea compatibilităţii cadrului constituţional naţional cu cerinţele Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949;

b) eliminarea oricăror impedimente legale, care ar fi putut obstrucţiona îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul Alianţei (desfăşurarea rapidă de trupe peste graniţele ţării, intrarea trupelor aliate pe teritoriul naţional în sc opurile prevăzute de tratate, cooperarea eficientă între forţele armate pe timpul misiunilor, apărarea comună a spaţiului aerian NATO etc.);

c) reorganizarea, restructurarea şi retehnologizarea forţelor armate;

d) redefinirea şi reorganizarea sistemului pentru pregătirea populaţiei economiei şi teritoriul pentru apărare;

e) armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul NATO.

 

Pentru aderarea României în NATO, s-a creat un colectiv de lucru format din specialişti ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Justiţiei şi Ministerului Apărării Naţionale care a analizat compatibilitatea dispoziţiilor Constituţiei României din 1991 cu prevederile art.5 din Tratatul de la Washington, care se referă la acordul părţilor de a considera un atac armat împotriva unuia dintre acestea ca fiind un atac împăotriva tuturor statelor membre, şi care le îndreptăţeşte, ca urmare, să-şi exercite orice măsuri sunt considerate necesare, inclusiv folosirea armatei. 

 

Deşi principala cauză a studiului a fost că dispoziţiile constituţionale sunt compatibile cu acquis-ul NATO, în contextul revizuirii legii fundamentale, specialişti din colectivul de lucru au propus factorilor de decizie politică amendarea Constituţiei sub două aspecte:

 

a) consacrarea constituţională a aderării României la NATO,

b) asigurarea unui temei constituţional modificărilor viitoare din legislaţia privind apărarea naţională.

 

Prima propunere se regăseşte în dispoziţiile art.149 din Constituţia României, republicată, care prevede:

 

Aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord se face prin lege adoptată în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor”. 

 

Acest text a constituit temeiul adoptării Legii nr.22/2004 pentru aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949.

 

Expunerea de motive la Legea pentru aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington, la 4 aprilie 1949 poate fi consultată aici.

 

Tot în anul 2004, a fost adoptată Legea nr. 423 din 25 octombrie 2004 privind aderarea României la Acordul dintre părţile la Tratatul Atlanticului de Nord pentru securitatea informaţiilor, adoptat la Bruxelles la 6 martie 1997


În ceea ce priveşte cea de-a doua propunere, amendamentele aduse unor texte constituţionale au creat temeiul pentru:

 

  1. renunţarea treptată la serviciul militar obligatoriu şi trecerea la o armată de profesionişti (art.54 din Constituţie constituie temeiul constituţional al adoptării Legii nr.395/2005, privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu şi trecerea la serviciului militar bazat pe voluntariat, care prevede suspendarea, în armată, începând cu data de 1 ianuarie 2007, a executării serviciului obligatoriu, în calitate de militar cu termen redus. Pe durata starea de război, a stării de mobilizare şi pe timpul stării de asediu, legea menţine obligativitatea îndeplinirii îndatoririlor militare);
  2. participarea României la misiunile de apărare colectivă şi de menţinere a păcii;
  3. prezenţa, în scopuri oficiale NATO, a trupelor străine pe teritoriul naţional;
  4. introducerea motivelor religioase sau de conştiinţă ca temei juridic pentru tineri de a refuza îndeplinirea îndatoririlor militare şi de a opta pentru serviciul în folosul comunităţii (art.42 alin.2 lit.a din Constituţie).

 

Amendarea legii fundamentale sub aspectele evocate a creat premisa dezvoltării cadrului legislativ necesar pentru participarea României la apărarea colectivă, pentru îndeplinirea tuturor angajamentelor asumate faţă de NATO.

 

În acest context, un element important a fost adoptarea Legii nr.42/2004 privind participarea forţelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român, care faţă de dispoziţiile Legii apărării naţionale nr. 45/1994, simplifică procedura de luare a deciziilor, fapt ce emite creşterea operativităţii în îndeplinirea misiunilor.

 

Astfel, pentru participarea la operaţii de apărare colectivă, operaţii în sprijinul păcii, misiuni de asistenţă umanitară sau la operaţii militare de tip coaliţie, de gestionare a crizelor, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării  hotărăşte care sunt forţele şi mijloacele ce pot fi puse la dispoziţie, în acest scop, în anul următor.

 

Pentru simplificarea procedurilor de aprobare a intrării forţelor armate străine armate străine pe teritoriul naţional, în scopul oficiale NATO, în anul 2000, a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.13/2000, care modifică art. 5 din Legea apărării naţionale a României nr. 45/1994 astfel:

 

"În interesul securităţii şi apărării colective, potrivit obligaţiilor asumate de România prin tratate, acorduri şi alte înţelegeri internaţionale, participarea forţelor armate la acţiuni militare, acţiuni în sprijinul păcii sau în scopuri umanitare se aproba de Parlament, la propunerea Preşedintelui României.
Desfăşurarea exerciţiilor şi a operaţiunilor de mare amploare ale forţelor armate, precum şi a altor activităţi care implica intrarea, staţionarea ori trecerea unor unităţi militare străine pe teritoriul României se aproba de Parlament, la propunerea Preşedintelui României.
Pentru activităţile de natura celor prevăzute la alineatul precedent, de mai mica amploare, aprobarea se da de către Preşedintele României, astfel:
a) la propunerea Guvernului, pentru acţiuni cu durata de până la 90 de zile, care angajează forte în valoare de până la o brigada din trupele de uscat, un grup de aviatie şi o escadra navala, cu formaţiunile de comanda şi de sprijin aferente, dar nu mai mult de 5.000 de militari;

 

Testeaza iLegis
 

b) la propunerea primului-ministru, pentru acţiuni cu durata de până la 60 de zile, care angajează forte în valoare de până la un batalion sau divizion din trupele de uscat, o escadrila de aviatie şi un divizion de nave, cu formaţiunile de comanda şi de sprijin aferente, dar nu mai mult de 3.000 de militari;
c) la propunerea ministrului apărării naţionale, pentru acţiuni cu durata de până la 45 de zile, cu forte terestre, aeriene şi navale, care angajează maximum 2.000 de militari.
Acţiunile de aceasta natura, cu durata mai mica de 30 de zile, cu forte care angajează mai puţin de 1.000 de militari, se aproba de ministrul apărării naţionale, la propunerea Statului Major General.
Participarea unor unităţi ale forţelor armate, în afară teritoriului României, cu efective şi tehnica de lupta, la exercitii militare comune cu unităţi ale altor state se aproba de Preşedintele României, la propunerea ministrului apărării naţionale sau a ministrului de interne, după caz."

 

Completarea cadrului legislativ pentru participarea României la sistemul de apărare colectivă s-a realizat şi prin adoptarea Legii nr.25/2001 privind modul de acţiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României. Această lege prevede situaţii când măsurile şi mijloacele de acţiune împotriva aeronavelor care folosesc neautorizat spaţiul aerian românesc, stabilind, în acelaşi timp, autorităţilor competentesă aprobe aplicarea acestor măsuri.

 

Actul normativ reglementează expres integrarea spaţiului naţional aerian în spaţiul aerian al NATO în scopul apărării colective, şi constituie temeiul pentru cooperarea cadrul NATINEADS (sistemul de apărare aeriană integrat extins al NATO).

 

Astfel, după aderarea la Alianţă, în condiţiile stabilite de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, aeronavele aparţinând statelor membre pot acţiona în spaţiul aerian al României, în scopul executării în comun a serviului de poliţie aeriană. De asemenea, Ministerului Apărării Naţionale este abilitat ca, potrivit prevedrilor acordurilor tehnice încheiate, să realizeze permanent schimbul de date şi informaţii privind situaţia aeriană cu sistemele similare NATO.

 

Cadrul legal pentru îmbunătăţirea procesului de înzestrare a forţelor armate a fost întregit prin adoptarea de către Parlamentul României a Legii nr.437/2004 privind planificarea apărării.

 

Cadrul legal pentru pregătirea aderării României la NATO a fost întregit și prin adoptarea Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare care schimbă sistemul bazat pe autoritate centralizată într-unul care să asigure coordonarea între necesităţile planificării centralizate şi resursele necesrae care trebuie furnizat instituţilor sistemului de apărare, altor instituţii publice şi populaţiei, în cadrul unei economii de piaţă libere şi potrivit conceptelor NATO în domeniu.

 

Strategia naţională de apărare, Carta Albă a Apărării, Directivele ministeriale NATO şi Strategia Militară, sunt, potrivit legii, documentele care stau la baza fundamentării Directivei de planificare a apărării, document major prin care Ministerul Apărării Naţionale planifică structura şi capabilităţilor militare.

 

4. Reorganizarea, restructurarea forţelor armate

 

Îndatoririle, drepturile şi libertăţile cadrelor militare sunt cele stabilite de Constituţia României, republicată şi de celelalte acte normative incidente în domeniul apărării naţionale.

 

Personalul militar al Armatei României practică profesia militară în baza Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a Legii nr. 384/2006 privind Statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare, având posibilitatea de reziliere unilaterală a contractului (demisie), cu excepţia situaţiilor, prevăzute de lege (stare de urgenţă, stare de asediu, stare de mobilizare şi stare de război).

 

Întreaga activitate a ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor se desfăşoară conform Statutului cadrelor militare, în care sunt stipulate, în integralitatea lor, îndatoririle, drepturile, interdicţiile, precum şi restrângerea unor drepturi.

 

Principala realizare în domeniul managementului resurselor umane ale Ministerului Apărării Naţionale o constituie modificarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare şi adoptarea mai târziu a Hotărârii Guvernului nr. 582 /2001 pentru aprobarea Ghidului carierei militare. S-a creat astfel un sistem compatibil cu cel al armatelor statelor membre NATO, adaptat la nevoile Armatei României, care asigură transparenţă, şanse egale şi corectitudine în promovarea personalului pe trepte ierarhiei militare.

 

Hotărârea Guvernului nr. 582 /2001 a fost abrogată de Hotărârea Guvernului nr. 106 din 9 februarie 2011 pentru aprobarea Ghidului carierei militare, care a fost ulterior modificată și completată.

 

Testeaza iLegis

 

5. Măsurile de protecţie socială a personalului militar şi civil

 

Pentru a veni în întâmpinarea procesului de restructurare şi în scopul asigurării unor măsuri de protecţie socială pentru personalul militar disponibilizat, a fost adoptată Ordonanţa Guvernului nr.7/1998 privind unele măsuri de protecţie socială a personalului militar şi civil, care se vor aplica în perioada restructurării marilor unităţi, unităţilor şi formaţiunilor din compunerea Ministerelui Apărării Naţionale.

 

Tot ca măsuri de protecţie socială au fost prevăzute şi unele dispoziţii din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, care crea un sistem echitabil de pensionare pentru cadrele militare, în funcţie de condiţiile de muncă, vechime sau vârstă.

 

Despre măsurile de protecţie socială a personalului militar şi civil și reconversia profesională, în articolul care va urma.

 

Surse:

  1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_Tratatului_Atlanticului_de_Nord
  2. https://www.nato.int/nato-welcome/index_ro.html#members
  3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rom%C3%A2n%C4%83_din_1989
  4. https://www.mae.ro/node/48648
  5. https://www.mae.ro/node/25703
  6. https://plopandrew.blogspot.com/2019/09/masurile-legislative-ale-romaniei-de.html
  7. https://csat.presidency.ro
  8. https://oado.wordpress.com/2013/06/09/raportul-privind-activitatea-organizatiei-pentru-apararea-drepturilor-omului-pe-anul-2012

 

Text: Ion NISTOR - consilier juridic (detalii facebook, partener LegisTM)

 

Foto:  Unsplash 

 

Daca ti-a placut acest articol si vrei sa fii la curent cu ultimele informatii legislative, urmareste-ne pe Facebook, selecteaza din meniul "Following/Urmareste" casuta "See first/Vezi mai intai".

Multumim!

 

 

Copyright © 2004-2019. Toate drepturile rezervate LEGIS TM.

iLegis
Legislatie Romaneasca
Legislatie Europeana
Practica Judiciara
Jurisprudenta Romaneasca si Europeana

CERE OFERTA NOASTRA!
Copyright © 2020. Toate drepturile rezervate LEGIS TM. Web design by Royalty