Distribuitor autorizat software C.T.C.E. Piatra Neamt
Facebook Twitter Google
Informatii telefonice Lu-Vi: 09-17
0720 528 028

Comisiile judetene de etica din invatamantul preuniversitar

Inapoi
Home » Blog » Comisiile judetene de etica din invatamantul preuniversitar
Comisiile jude?ene de etic? din înv???mântul preuniversitar
03/11/2020

Comisiile județene de etică din învățământul preuniversitar

 

Potrivit definițiilor din Hotărârea Guvernului nr. 583 din 10 august 2016, etica se referă la ,,comportamentul individual, în context organizaţional sau nu, care poate fi apreciat sau evaluat fie din perspectiva valorilor, principiilor şi regulilor etice explicite (coduri de etică, coduri de conduită sau alte tipuri de documente fără statut de act normativ) sau tacite (cultura organizaţională), fie prin prisma consecinţelor acţiunilor înseşi, iar comportamentul integru este ,,acel comportament apreciat sau evaluat din punct de vedere etic ca fiind corect. Integritatea, ca valoare individuală, se referă la ,,această corectitudine etică, care nu poate fi delimitată de corectitudinea legală şi profesională”.

 

Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în sistemul naţional de educaţie a fost un obiectiv prioritar, stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 583 din 10 august 2016 (Obiectiv specific 3.2).

 

Prin acest obiectiv, se stabileau ca acţiuni principale:

 

  1. reorganizarea Consiliului Naţional de Etică şi a Consiliului de Etică şi Management Universitar, care să monitorizeze durata soluţionării sesizărilor la comisiile de etică din universităţi şi institutele de cercetare-dezvoltare;
  2. adoptarea unui cod de etică pentru învăţământul preuniversitar care să stipuleze interdicţii clare, vizând practici de tipul meditaţiilor acordate de către profesori elevilor de la propriile clase;
  3. adoptarea la nivel naţional a unui cadru transparent, bazat pe criterii de performanţă, pentru asigurarea integrităţii concursurilor de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct, inspector şcolar, directori ai caselor corpului didactic şi directori ai unităţilor de învăţământ preuniversitar;
  4. introducerea unui sistem sancţionator disuasiv anti-plagiat, inclusiv prin condiţionarea acordării unor beneficii de ordin financiar de evaluarea lucrării de doctorat de către CNATDCU, precum şi dezvoltarea unui mecanism de avertizare şi detectare timpurie a comportamentelor neconforme;
  5. introducerea unor noţiuni elementare de drept, etică şi educaţie civică în programa şcolară a disciplinelor ce vizează dezvoltarea şi diversificarea competenţelor sociale şi civice;
  6. înfiinţarea de programe de pregătire universitară şi postuniversitară pe teme de etică şi integritate, organizate în facultăţi care deţin expertiză în domeniul eticii organizaţionale;
  7. monitorizarea video şi audio a concursurilor şi examenelor naţionale organizate în sistemul educaţional;
  8. constituirea centrelor de evaluare a lucrărilor de bacalaureat şi evaluarea naţională de la clasa a opta în judeţe limitrofe celor în care s-a desfăşurat examenul şi desemnarea aleatorie a judeţelor pentru care se realizează evaluarea, ulterior finalizării fiecărei probe;
  9. publicarea standardizată a informaţiilor privind veniturile, cheltuielile, achiziţiile publice, sponsorizările, precum şi activitatea academică de la nivelul unităţilor sistemului de învăţământ de stat/instituţiilor de învăţământ superior.

 

Hotărârea Guvernului nr. 583 din 10 august 2016 prevedea la Puncte slabe/priorităţi de intervenţie strategică:

 

,,Educaţia anticorupţie reprezintă o prioritate majoră. Există un deficit semnificativ de cunoaştere de către angajaţi şi manageri a standardelor legale de integritate (protecţia avertizorului în interes public, consilierea etică, interdicţiile post-angajare - pantouflage, gestionarea funcţiilor sensibile)”.

 

În baza art. 94 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 și a Hotărârii Guvernului nr. 536/2011, ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite ORDINUL nr. 5.550 din 6 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar.

 

ORDINUL 5.550 din 2011 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 724 din 13 octombrie 2011 și aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar, prevăzut în anexă.

 

1. Înființarea și organizarea comisiilor județene de etică

 

La nivel judeţean/al municipiului Bucureşti membrii consiliului naţional de etică sunt constituiţi în comisii de etică.

 

Comisiile județene de etică au rol în urmărirea aplicării normelor de conduită morală şi profesională în activităţile de învăţământ preuniversitar.

 

Aceste comisii sunt organizate la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi sunt formate din 9 membri, dintre care:

 

a)4 reprezentanţi ai cadrelor didactice, propuşi de către consiliul consultativ al inspectoratului şcolar;

b)2 reprezentanţi ai părinţilor, propuşi de către asociaţiile de părinţi;

c)2 reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale care desfăşoară de minimum 3 ani o activitate semnificativă în domeniul învăţământului preuniversitar în judeţ/municipiul Bucureşti, propuşi de către organizaţiile în cauză;

d)un reprezentant al compartimentului juridic din inspectorat.

 

Membrii comisiei de etică sunt aleşi de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, prin vot secret, dintre persoanele propuse.

 

Membrii comisiei de etică aleşi, în baza rezultatelor votului consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, sunt numiţi prin decizie a inspectorului şcolar general, pe o perioadă de 4 ani, şi reconfirmaţi de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, la începutul fiecărui an şcolar.

 

Membrii comisiilor de etică numiţi prin decizie a inspectorului şcolar general devin membri ai Consiliului naţional de etică.

 

După constituire, fiecare comisie de etică stabileşte prin vot secret, pentru o perioadă de 4 ani:

 

a)preşedintele comisiei;

b)secretarul comisiei;

c)delegatul comisiei la întrunirile anuale ale Consiliului naţional de etică.

 

Nu pot face parte din comisiile județene de etică persoanele care:

 

a)ocupă funcţii de conducere în cadrul inspectoratului şcolar;

b)au sancţiuni profesionale;

c)prestează activităţi comerciale în incinta unităţilor/instituţiilor de învăţământ sau în zona limitrofă;

d)fac comerţ cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio sau vizuale;

e)practică, în public, activităţi cu componenţă lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră obscenă, a corpului;

f)au funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau naţional;

g)au desfăşurat poliţie politică ori au fost condamnate pentru săvârşirea unei infracţiuni prin hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală.

 

Testeaza iLegis

 

2. Atribuţiile membrilor comisiei de etică

 

Atribuţiile membrilor comisiei de etică sunt:

 

a)preşedintele comisiei de etică:

(i) asigură conducerea operativă a comisiei;

(ii) convoacă şi prezidează şedinţele comisiei;

(iii) prezintă în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar raportul comisiei privind analiza faptelor pentru care a fost sesizat;

(iv) distribuie sarcini individuale membrilor comisiei de etică;

(v) reprezintă inspectoratul şcolar în probleme de etică în relaţia cu alte inspectorate şcolare, cu Ministerul Educaţiei și Cercetării ori alte instituţii de interes public.

 

b)secretarul comisiei de etică:

(i) asigură partea organizatorică a desfăşurării activităţii comisiei;

(ii) redactează rapoartele, procesele-verbale şi ţine evidenţa documentelor comisiei;

(iii) planifică sesiunile ordinare şi stabileşte ordinea de zi a acestora;

(iv) are responsabilitatea arhivei comisiei şi a bazei de date a acesteia;

(v) asigură legătura dintre membrii comisiei.

 

c)membrii comisiei de etică:

(i) exercită atribuţiile stabilite de către preşedintele comisiei;

(îi) participă la lucrările comisiei.

 

3. Funcţionarea comisiei de etică

 

La nivelul fiecărui judeţ/al municipiului Bucureşti, membrii comisiei de etică se întrunesc lunar, în şedinţă ordinară, şi ori de câte ori este nevoie, în şedinţe extraordinare.

 

Aceste şedinţe se consideră a fi statuare în următoarele situaţii:

 

a)şedinţele ordinare - dacă sunt prezenţi cel puţin 7 dintre cei 9 membri ai comisiei;

b)şedinţele extraordinare - dacă sunt prezenţi cel puţin 6 dintre cei 9 membri ai comisiei.

 

Şedinţele comisiei de etică se desfăşoară de regulă la sediul inspectoratului şcolar. Comisia de etică poate stabili, în funcţie de situaţie, şi alt loc de desfăşurare a şedinţelor sale.

 

Comisia de etică se reuneşte în şedinţe extraordinare în cel mult 15 zile de la depunerea unei sesizări/reclamaţii.

 

În cazul sesizărilor/reclamaţiilor urgente, cel puţin un membru al comisiei va trebui să preia cazul în regim de urgenţă.

 

Deciziile comisiei de etică, desemnarea membrilor echipei care va examina un caz, aprobarea rapoartelor de caz şi a măsurilor ce vor fi întreprinse se adoptă, prin vot, cu cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor prezenţi, cu condiţia respectării prevederilor alin. (1) al art. 13 din ORDINUL 5.550 din 2011. Dacă există egalitate de voturi, votul preşedintelui este preponderent în adoptarea hotărârilor.

 

Comisia de etică se poate autosesiza atunci când consideră că o prezentare în mass-media poate induce un climat de suspiciune privind activitatea sau comportamentul unor membri ai personalului din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar, inspectoratul şcolar şi casa corpului didactic, care pot leza onoarea instituţiei.

 

Evaluarea primară a sesizărilor/reclamaţiilor, efectuarea anchetelor şi audierilor se realizează de către membrii desemnaţi din cadrul comisiei.

 

În cazul în care se apreciază că sesizările/reclamaţiile nu au ca obiect eventuale încălcări ale codului de etică, acestea vor fi redirecţionate către cei în drept a le analiza şi soluţiona, conform legii.

 

Membrii comisiei nu pot fi împiedicaţi să facă parte din grupurile de investigare, exceptând situaţia în care se constată un conflict de interese de orice natură.

 

Testeaza iLegis

 

Comisia județeană de etică va analiza şi va stabili dacă faptele imputate reprezintă o abatere de la principiile Codului de etică.

 

Atunci când comisia consideră că fapta imputată reprezintă o încălcare minoră a codului de etică, se va propune părţilor concilierea pe cale amiabilă sau, în funcţie de caz, comisia va propune o atenţionare colegială.

 

Persoana reclamată este notificată despre primirea sesizării în scopul asigurării posibilităţii disculpării sale şi a evitării unor posibile conflicte de interese.

 

În procesul-verbal al şedinţei de comisie, întocmit de secretarul comisiei, vor fi specificate opiniile membrilor, iar la final procesul-verbal va fi citit şi semnat de toţi cei prezenţi.

 

Ambele părţi pot contesta decizia comisiei în cel mult 15 zile de la înştiinţare, la conducerea inspectoratului şcolar.

 

În cazul existenţei unor conflicte de interese între părţi şi unul dintre membrii comisiei, acesta nu va participa la investigarea cazului şi la votarea raportului de caz.

 

Preşedintele comisiei de etică prezintă consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar şi conducerii Consiliului naţional de etică, anual, un raport cu privire la faptele sesizate şi analizate în cadrul comisiei.

 

În conţinutul raportului vor fi prezentate, estimativ, sesizările şi reclamaţiile considerate şi demonstrate ca nefondate, iar pentru cazurile cu implicaţii minore se va păstra confidenţialitatea în privinţa identităţii persoanelor implicate.

 

Vor fi subliniate abaterile înregistrate şi măsurile aplicate. De asemenea, vor fi evidenţiate persoanele care au avut un comportament corect, exemplar, acţionând pentru creşterea prestigiului învăţământului preuniversitar din judeţ/din municipiul Bucureşti. Acest raport se face public.

 

Activitatea comisiei județene de etică se desfăşoară cu respectarea principiului confidenţialităţii, iar în acest sens se iau următoarele măsuri:

 

  1. Discuţiile sunt confidenţiale, până la decizia finală.
  2. Sesizările sunt examinate într-o modalitate privată şi confidenţială, pentru a proteja identitatea persoanelor vizate, identitate care nu va fi divulgată până la găsirea unei soluţii oficiale. Reputaţia individuală poate fi atinsă prin inadvertenţă.
  3. Toate documentele aferente fiecărei sesizări se arhivează într-un dosar care are caracter confidenţial şi se păstrează la sediul inspectoratului şcolar cel puţin un an de la data soluţionării. La acest dosar vor avea acces numai membrii desemnaţi ai comisiei şi reprezentanţii legali ai părţilor.
  4. Dacă pe parcursul derulării procedurilor este necesară dezvăluirea identităţii reclamantului unor terţe persoane, acest lucru nu se va putea face decât cu acordul scris al acestuia. Dacă acesta refuză, iar din cauza acestui fapt ancheta nu mai poate continua, cazul va fi clasat.
  5. Toate documentele înregistrate la comisia de etică au caracter confidenţial, cu excepţia situaţiei în care părţile sunt de acord să renunţe la confidenţialitate.
  6. Membrii comisiei de etică semnează un acord privind respectarea confidenţialităţii.
  7. În cazul în care se dovedeşte încălcarea acordului de confidenţialitate de către un membru al comisiei de etică acesta va fi exclus din comisie prin decizie a inspectorului şcolar general, în urma hotărârii consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar.

 

În anul 2018, Consiliul naţional de etică, cu sprijinul comisiilor județene de etică, a sindicatelor și a organizațiilor de părinți a elaborat Codul de etică, cod înaintat spre aprobare ministrului educaţiei.

 

Așadar, în temeiul art. 98 şi 233 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice, în conformitate cu prevederile art. 10 lit. a) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.550/2011, în baza art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare, ministrul educaţiei naţionale emite ORDINUL nr. 4.831 din 30 august 2018 privind aprobarea Codului-cadru de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar, ordin publicat în Monitorul oficial nr. 844 din 4 octombrie 2018 și care a intrat în vigoare la 04 octombrie 2018.

 

Testeaza iLegis

 

Codul de etică este un document obligatoriu care completează normativele în vigoare privind activitatea din învăţământul preuniversitar și funcţionează ca un contract moral între părinţi, elevi şi personalul din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar, inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic, contribuind la coeziunea personalului şi la formarea unui climat educaţional bazat pe cooperare şi competiţie după reguli corecte.

 

În baza art. 98 alin. (2) lit. b) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, consiliile profesorale ale unităţilor de învăţământ preuniversitar îşi vor stabili Codul de etică profesională, cu respectarea dispoziţiilor Codului-cadru de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar, aprobat prin prezentul ordin, şi cu respectarea prevederilor Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice.

 

Facem mențiunea că prevederile Legii nr. 477/2004 au fost abrogate de articolul 597 din Ordonanța de Urgență nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, act normativ care a preluat o mare parte a normelor de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice.

 

Pentru cititorii și abonații LEGIStm, punem la dispoziție în format pdf:

 

  1. LEGEA EDUCAŢIEI NAŢIONALE nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
  2. ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrative, cu modificările și completările ulterioare;
  3. HOTĂRÂREA nr. 583 din 10 august 2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public;
  4. HOTĂRÂREA nr. 599 din 2 august 2018 pentru aprobarea Metodologiei standard de evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, împreună cu indicatorii de estimare a probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie, cu indicatorii de estimare a impactului în situaţia materializării riscurilor de corupţie şi formatul registrului riscurilor de corupţie, precum şi pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a incidentelor de integritate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, împreună cu formatul raportului anual de evaluare a incidentelor de integritate;
  5. ORDINUL nr. 5.550 din 6 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar;
  6. ORDINUL nr. 4.831 din 30 august 2018 privind aprobarea Codului-cadru de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar.

 

Autor: Ionut NISTOR - Jurist

 

Daca ti-a placut acest articol si vrei sa fii la curent cu ultimele informatii legislative, urmareste-ne pe Facebook, selecteaza din meniul "Following/Urmareste" casuta "See first/Vezi mai intai".

Multumim!

 

 

Copyright © 2004-2020. Toate drepturile rezervate LEGIStm.

iLegis
Legislatie Romaneasca
Legislatie Europeana
Practica Judiciara
Jurisprudenta Romaneasca si Europeana

CERE OFERTA NOASTRA!
Copyright © 2021. Toate drepturile rezervate LEGIS TM. Web design by Royalty