Răspunderea contravenţională în Codul rutier

Partea a VII-a

Căile de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei

 

Circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor, pietonilor şi a celorlalte categorii de participanţi la trafic, drepturile, obligaţiile şi răspunderile care revin persoanelor fizice şi juridice, precum şi atribuţiile unor autorităţi ale administraţiei publice, instituţii şi organizaţii sunt supuse dispoziţiilor prevăzute în ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 12 decembrie 2002 privind circulaţia pe drumurile publice (republicată), act normativ numit în continuare Codul rutier.

 

Codul rutier a fost aprobat de Parlament în anul 2006 prin LEGEA nr. 49 din 8 martie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Executivul a emis în 2006 și HOTĂRÂREA nr. 1.391 din 4 octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, numit în continuare Regulament.

 

În articolele anterioare, am prezentat unele aspecte privind Răspunderea contravenţională în Codul rutier.

 

În acest articol prezentăm Căile de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei.

 

Căi de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei potrivit Codului rutier.

 

Împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta - aici.

 

Plângerea suspendă executarea amenzii şi a sancţiunii contravenţionale complementare dispuse prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei de la data înregistrării la judecătoria prevăzută la articolul 118, alin. (1) din Codul rutier.

 

Dovada înregistrării plângerii contravenţionale se realizează printr-un document emis de către instanţa de judecată sau printr-un extras din portalul instanţelor de judecată şi se depune sau se transmite prin orice mijloace de comunicare la distanţă ce asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii acestuia, de către contravenient sau de către reprezentantul convenţional al acestuia, la unitatea de poliţie din care face parte agentul constatator, care efectuează menţiunile corespunzătoare în evidenţe.

 

Permisul de conducere reţinut se restituie personal titularului sau reprezentantului convenţional al acestuia.

 

În situaţia transmiterii dovezii înregistrării plângerii contravenţionale prin mijloace de comunicare la distanţă, la cererea scrisă a titularului sau a reprezentantului convenţional al acestuia, unitatea de poliţie din care face parte agentul constatator poate restitui permisul de conducere reţinut la adresa de corespondenţă indicată în cuprinsul cererii.

 

Suspendarea exercitării dreptului de a conduce se reia în ziua următoare celei în care a fost predat permisul de conducere, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care instanţa a respins plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei. Sancţiunea contravenţională complementară constând în suspendarea dreptului de a conduce îşi produce efectele fără îndeplinirea vreunei alte formalităţi.

 

Predarea permisului de conducere de către contravenient se face personal, prin reprezentant convenţional sau prin servicii de curierat, cu aviz de primire, în termenul prevăzut la articolul 118, alin. (4), la serviciul/biroul poliţiei rutiere, care îl va înainta unităţii de poliţie care îl are în evidenţă.

 

 

Se consideră îndeplinită obligaţia de predare a permisului de conducere şi în cazul în care documentul este transmis prin servicii de curierat, cu aviz de primire, în termenul prevăzut la articolul 118, alin. (4) la serviciul/biroul poliţiei rutiere.

 

Data care se ia în considerare este data predării permisului către serviciul de curierat. Dovada înlocuitoare se eliberează la data prezentării titularului înăuntrul termenului de suspendare a dreptului de a conduce la serviciul/biroul poliţiei rutiere la care a înaintat permisul de conducere.

 

În cazul în care contravenientul nu predă permisul de conducere în termenul prevăzut la alin. (4), durata de suspendare a exercitării dreptului de a conduce se majorează de drept cu 30 de zile, fără îndeplinirea vreunei alte formalităţi.

 

În sensul prezentului articol, prin serviciu al poliţiei rutiere se înţelege serviciul poliţiei rutiere din structura unui inspectorat judeţean de poliţie, Brigada Rutieră din cadrul Direcţiei Generale a Municipiului Bucureşti sau biroul de poliţie autostrăzi din cadrul Brigăzii Autostrăzi şi Misiuni Speciale din structura Inspectoratului General al Poliţiei Române.

 

În cazul în care fapta unui conducător de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie, instanţa de judecată investită cu soluţionarea cauzei va cita unitatea de poliţie din care face parte agentul constatator, părţile implicate în eveniment şi societatea de asigurare.

 

Procesul-verbal neatacat în termen de 15 zile de la data comunicării acestuia, precum şi, după caz, hotărârea judecătorească prin care s-a soluţionat plângerea constituie titluri executorii, fără vreo altă formalitate.

 

Executarea sancţiunii contravenţionale complementare se prescrie în acelaşi termen în care se prescrie sancţiunea contravenţională principală.

 

Căile de atac potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor

 

Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.

 

Partea vătămată poate face plângere numai în ceea ce priveşte despăgubirea, iar cel căruia îi aparţin bunurile confiscate, altul decât contravenientul, numai în ceea ce priveşte măsura confiscării.

 

Plângerea însoţită de copia de pe procesul-verbal de constatare a contravenţiei se depune la organul din care face parte agentul constatator, acesta fiind obligat să o primească şi să înmâneze depunătorului o dovadă în acest sens.

 

Plângerea împreună cu dosarul cauzei se trimit de îndată judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.

 

Judecătoria va fixa termen de judecată, care nu va depăşi 30 de zile, şi va dispune citarea contravenientului sau, după caz, a persoanei care a făcut plângerea, a organului care a aplicat sancţiunea, a martorilor indicaţi în procesul-verbal sau în plângere, precum şi a oricăror alte persoane în măsură să contribuie la rezolvarea temeinică a cauzei.

 

În cazul în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie, judecătoria va cita şi societatea de asigurări menţionată în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.

 

Instanţa competentă să soluţioneze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o şi pe celelalte persoane citate, dacă aceştia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, şi hotărăşte asupra sancţiunii, despăgubirii stabilite, precum şi asupra măsurii confiscării.

 

 

Hotărârea judecătorească prin care s-a soluţionat plângerea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la secţia contencios administrativ a tribunalului. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi susţinute şi oral în faţa instanţei. Recursul suspendă executarea hotărârii. Plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor se soluţionează cu precădere.

 

Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, recursul formulat împotriva hotărârii judecătoreşti prin care s-a soluţionat plângerea, precum şi orice alte cereri incidente sunt scutite de taxa judiciară de timbru.

 

Pentru cititorii LEGIStm, punem la dispoziție, în format pdf:

 

1. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice (republicată),
2. ORDONANŢA GUVERNULUI nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările și completările ulterioare.

 

CATEGORII DE VEHICULE PENTRU CARE SE ELIBEREAZĂ PERMISUL DE CONDUCERE

 

a) categoria AM: mopede a căror viteză maximă prin construcţie este mai mare de 25 km/h, dar nu depăşeşte 45 km/h;

b) categoria A1:

1. motociclete cu cilindree maximă de 125 cmc, cu puterea maximă de 11 kW şi cu un raport putere/greutate de cel mult 0,1 kW/kg;

2. tricicluri cu motor cu puterea maximă de 15 kW;

c) categoria A2: motociclete cu puterea maximă de 35 kW, cu un raport putere/greutate care nu depăşeşte 0,2 kW/kg şi care nu sunt derivate dintr-un vehicul având mai mult de dublul puterii sale;

d) categoria A: motociclete cu sau fără ataş şi tricicluri cu motor cu puterea de peste 15 kW;

e) categoria B1: cvadricicluri a căror masă proprie nu depăşeşte 400 kg (550 kg pentru vehiculele destinate transportului de mărfuri), neincluzând masa bateriilor în cazul vehiculelor electrice şi care sunt echipate cu motor cu ardere internă a cărui putere netă maximă nu depăşeşte 15 kW sau cu motor electric a cărui putere nominală continuă maximă nu depăşeşte 15 kW;

f) categoria B:

1. autovehiculul a cărui masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 3.500 kg şi al cărui număr de locuri pe scaune, în afara conducătorului, nu este mai mare de 8;

2. ansamblul format dintr-un autovehicul trăgător din categoria B şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;

3. ansamblul de vehicule a căror masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 4.250 kg, format dintr-un autovehicul trăgător din categoria B şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată depăşeşte 750 kg;

g) categoria BE: ansamblul de vehicule a căror masă totală maximă autorizată depăşeşte 4.250 kg, format dintr-un autovehicul trăgător din categoria B şi o remorcă sau semiremorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 3.500 kg;

h) categoria C1: autovehiculul, altul decât cel din categoria D sau D1, a cărui masă totală maximă autorizată depăşeşte 3.500 kg, dar nu mai mare de 7.500 kg, şi care este proiectat şi construit pentru transportul a maximum 8 pasageri în afară de conducătorul auto. Autovehiculului din această categorie i se poate ataşa o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;

i) categoria C1E:

1. ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din categoria C1 şi o remorcă sau semiremorcă a cărei masă totală maximă autorizată este mai mare de 750 kg, cu condiţia ca masa totală maximă autorizată a ansamblului să nu depăşească 12.000 kg;

2. ansamblurile de vehicule în care vehiculul trăgător face parte din categoria B, iar remorca sau semiremorca sa are o masă totală maximă autorizată de peste 3.500 kg, cu condiţia ca masa totală maximă autorizată a ansamblului să nu depăşească 12.000 kg;

j) categoria C:

1. autovehiculul, altul decât cele din categoria D sau D1, a cărui masă totală maximă autorizată este mai mare de 3.500 kg şi care este proiectat şi construit pentru transportul a maximum 8 pasageri în afara conducătorului auto;

2. ansamblul format dintr-un autovehicul din categoria C şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;

k) categoria CE: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din categoria C şi o remorcă sau semiremorcă a cărei masă totală maximă autorizată este mai mare de 750 kg;

l) categoria D1:

1. autovehiculul proiectat şi construit pentru transportul a maximum 16 pasageri în afară de conducătorul auto şi a cărui lungime maximă nu depăşeşte 8 m;

2. ansamblul de vehicule format dintr-un autovehicul trăgător din categoria D1 şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;

m) categoria D1E: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din categoria D1 şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată este mai mare de 750 kg. Remorca nu trebuie să fie destinată transportului de persoane;

n) categoria D: autovehiculul destinat transportului de persoane având mai mult de 8 locuri pe scaune, în afara locului conducătorului. Autovehiculului din această categorie i se poate ataşa o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;

o) categoria DE: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din categoria D şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată este mai mare de 750 kg. Remorca nu trebuie să fie destinată transportului de persoane;

p) categoria Tr: tractoare agricole sau forestiere;

r) categoria Tb: troleibuz;

s) categoria Tv: tramvai.

 

Autor: Ionut NISTOR - Jurist

 

Daca ti-a placut acest articol si vrei sa fii la curent cu ultimele informatii legislative, urmareste-ne pe Facebook, selecteaza din meniul "Following/Urmareste" casuta "See first/Vezi mai intai".

Multumim!

 

 

Copyright © 2004-2020. Toate drepturile rezervate LEGIStm.